Ocupă 1/3 din viața omului,dar somnul nu are o definiție clară datorită faptului că acest subiect încă prezintă neclarități in legătură cu mecanismul său de producere , valoarea si rolurile sale.
Ritmul nictemeral (cicardian) este caracteristic fiecărei ființe dotate cu sistem nervos. Dacă luăm spre exemplu omul , ritmul acestuia se modifică coordonat cu maturizarea sistemelor neuro-umorale de reglaj ; spre reprezentare avem variația alternării stărilor de veghe cu cele de somn în funcție de varstă.
Se observă de exemplu , un nou născut de 1-15 zile după fiecare oră în starea ”de veghe” trece în starea de somn pentru două ore.
În mecanismul producerii somnului intervin zone ale ”somnului” în număr de 5 diseminate în porțiunea anterioară a formațiunii reticulate a trunchiului cerebral . Momentul ”stării de somn” este dirijat de creier și reprezintă un fenomen atât pasiv prin inhibarea activității corticale prin ”deaferentare” (scăderea afluxului senzorial) , cât și activ prin fenomene de inducere a somnului electric și comportamental. Urmeaza modificări fiziologice cu predominanță parasimpatică: bradicardie , secreție oculară redusă/absentă , mioză ,reducerea metabolismului etc..
Somnul prezinta unități autonome , fiecare de 80-120 min.. Cele mai importante faze ale somnului sunt în număr de 4 și este redat de doua tipuri de somn:
- somnul cu unde lente sincrone cu frecvențe de 12-14 c/sec. , este cel odihnitor , cu acțiuni predominant inhibitoare ;
- somnul cu unde rapide (REM) ,prezintă salve cu frecvența de 2-6c./sec.,spre deosebire de NON-REM prezintă o componentă tonică la ochi și structuri nervoase.
În căutarea semnificației somnului s-au deprivat de somn subiecți , prima dată in mod moderat unde nu au fost înregistrate schimbări semnificative , doar la nivelul activităților cerebrale superioare. Apoi , în urma deprivării de somn pentru un timp mai îndelungat s-au înregistrat modificări comportamentale (atât asupra performanțelor intelectuale,cât și alterări de comportamente) , modificări fiziologice (lipsa de somn se aseamănă durerii fizice) , modicări biochimice (se reduce refacerea celulară,atât neuronală cât si glială).
Tulburările somnului pot fi de tip cantitativ (hiper/hipo-somnii) sau de tip calitativ (disomnii) , în care se tulbură respectarea perioadelor de somn.
Somnul are un rol important în viața omului și de aceea încurajăm aprofundarea acestui subiect din surse eligibile.
Bibliografie:
Sistemul Nervos,Gh.Badiu & I.Teodorescu Exarcu ,Editura Medicală București
The Human Body, Steve Parker, Dorling Kindersley Ltd.