Conform studiului realizat de organizația Salvați Copiii, peste jumătate dintre copiii români (55,1%) își doresc să plece din țară și să se stabilească peste granițe, iar o treime dintre aceștia ar dori să-și continue studiile în străinătate. Principalul motiv pentru această dorință este legat de oportunitățile educaționale (26,3%), urmat de nemulțumirea față de condițiile de trai din România (21,9%). De asemenea, este menționată și neîncrederea copiilor că situația se poate îmbunătăți în România, mai ales în fața situațiilor de abuz.
Studiul subliniază și probleme semnificative legate de participarea la educație, începând de la gimnaziu. Procentul copiilor care nu sunt cuprinși în școală crește odată cu vârsta, ajungând la aproape 20% în cazul celor de 16 ani. De asemenea, este menționată situația dificilă a copiilor cu cerințe educaționale speciale, care nu beneficiază întotdeauna de sprijinul adecvat în școli.
Un alt aspect important evidențiat de studiu este incidența ridicată a bullyingului în școli, cu aproximativ 82% dintre elevi fiind martori ai acestor situații. Aproape jumătate dintre respondenți declară că au fost victime ale bullyingului, iar un sfert admit că au fost autori ai unor astfel de acte.
În plus, studiul Salvați Copiii arată și probleme legate de bunăstarea emoțională a copiilor, cu un număr semnificativ de copii și adolescenți confruntându-se cu tulburări de anxietate și având nevoie de consiliere și suport psiho-emoțional. De asemenea, sunt menționate probleme precum sărăcia persistentă și ratele ridicate de sarcini nemonitorizate corespunzător.
Și e pe bună dreptate statistica. Imaginează-ți că ești un tânăr pe băncile școlii, cu vise mari și cu o dorință mare de a explora lumea. Ceva similar am trăit și eu. Vin dintr-un orășel mic, unde fiecare zi părea să picteze realitatea era tot mai gri. În jurul meu, totul era prezentat într-o paletă de culori șterse: știrile, discuțiile la cafeluță, chiar și bârfele de pe hol. “Ce să faci mă-n țara asta?“, cam asta era replica zilei printre prietenii mei. “Da, mă. Să plătim taxe pentru ăștia care fură și să nu primim nimic în schimb? Ai mei (n.r. părinții) au fost luați de proști și au rămas aici și vrei să stăm și noi.“
Și așa, în mintea mea și a apropiaților, ideea de a pleca din țară a devenit un fel de vis sfânt, un bilet către o viață mai bună. Nu era doar o chestie de oportunități sau educație. Era și despre speranța de a trăi într-un loc unde ești încurajat să visezi, unde greșelile nu sunt etichetate drept eșecuri catastrofale și unde viitorul pare un pic mai colorat.
Pe vremea când eram și eu elev, viitorul meu părea să fie undeva departe, într-un colț strălucitor al lumii. Îmi doream să evadez din acest ciclu apăsător. Plot twist: recent, ceva s-a schimbat. Am descoperit că pot contribui la schimbarea țării mele prin educație. De aia am co-fondat Meditatii.ro, un proiect care sperăm să aducă o schimbare reală în sistemul educațional. Dar ce se întâmplă cu cei care nu găsesc un astfel de proiect? Ce opțiuni au?
Sigur, unii se mută în vestul țării, unde viața e un pic mai ordonată, unde traficul nu e un coșmar zilnic, și unde oamenii par puțin mai veseli, dar chiar și acolo, viața nu se compară cu cea din afara granițelor.
Și totuși, nu pot să nu povestesc și partea pozitivă. În ciuda tuturor provocărilor, există oameni în România care luptă cu adevărat să facă lucrurile să meargă. Sunt profesori care se dedică elevilor lor cu o pasiune care transcede orice obstacol birocratic, sunt antreprenori care își asumă riscuri pentru a aduce inovație și sunt tineri care, asemenea mie, își dau seama că pot contribui la un viitor mai bun chiar aici, acasă.
Deci, da, multor elevi și studenți li se pare greu în România. Și da, mulți aleg să plece, dar sunt și acele minunate excepții, acele scântei de speranță, care ne arată că, poate, într-o zi, vom reuși să colorăm toate aceste griuri într-o paletă mult mai vie și mai plină de optimism.
Pentru mai multe detalii, puteți consulta articolele de pe Digi24, Antena 3, și site-ul Salvați Copiii.
